Beynac
207 views Publicat de Karla la 15:09Beynac, pe malul Dordognei…
Ca sa strabati satul pana in varful colinei, la castelul fortificat iti trebuie muschi odihniti: panta e abrupta, strazile inguste, pavajul iti aluneca sub picioare…
La caderea serii, plimbandu-te printre cladirile simple trecutul iti intra in piele prin toti porii…
Citesti pe placutele caselor despre fiii de onoare ai satului: Adhemar de Beynac si Guy de Beynac, cruciati temuti… despre episcopii nascuti aici…
Trupele lui Simon de Monfort, terminatorul albigezilor, i-au invadat strazile si ucis locuitorii… pe unde te intorci in sudul Frantei dai de individul asta de trista amintire… Catharii languedocieni (pe care i-am vizitat anul trecut, odihneasca-se-n pace!) se sinucideau in grup, aruncandu-se din varful muntilor, decat sa-i cada in mana…
In Beynac “ereticii” s-au refugiat in fortareata, dar n-au rezistat asediului…
Richard Inima de Leu, alt mare natâng al istoriei occidentului, a fost mai ingaduitor… s-a multumit sa puna mana pe cetate si sa numeasca un prieten baron de Périgord… Insa cetatea devine rapid franceza si ramane franceza in timpul razboiului de o suta de ani: rivala de moarte si dusmana crancena a cetatii-surori vecina si anglicizata, Castelnaud, aflata de partea celalalta a fluviului…
Si astazi cele doua cetati se privesc una pe cealalta, se sfideaza reciproc impartindu-si istoria comuna, patrimoniul si restauratorii…
Articole pe aceeasi tema:
- Plimbari pariziene 1331 views
- Un Om pentru Auschwitz 236 views
- Castelnaud 284 views
- Lascaux II 258 views
- La Roque St. Christophe 357 views
Aboneaza-te. Scriu cel putin trei articole pe zi
August 27th, 2009 at 16:50
Frumoase imagini, Karla! Ai vreo simpatie pentru albigenzii astia?
)
Ma mir ca la gandul s-au inghesuit atatia sa comenteze in noile conditii. ma rog, chiar si numai la negrutiu. o fi mandria de a se vedea (aproape) singuri si neatacati pe pagina cateva minute?
August 27th, 2009 at 17:32
Superb! Numai in Romania gasesti astfel de coline si peisaje.
August 27th, 2009 at 18:01
Pai, orice natie persecutata iti inspira simpatie…
Ma exprim ca o ciubota pentru ca albigezii (sau catharii) nu erau o etnie sau popor bine definit, ci imbratisasera o religie mutanta, diferita de catolicismul epocii… La fel ca arianismul: un soi de deviatie…
Insa drama lor cutremura pe oricine: papa a ordonat trimiterea unei armate care sa-i ucida pe toti… nu sa-i converteasca… o cruciada impotriva crestinilor (mutanti sau nu) pe teritoriul Europei, nu aiurea..
Simon de Montfort, reprezentantul papal, a macelarit totul, toate cetatile, una cate una, cu o cruzime de neimaginat… Din Montségur, ultimul bastion, n-au ramas decat niste jalnice ruine….
Se spune ca in timpul macelului de la Béziers (oras din Languedoc, aproape de Narbonne) unul dintre soldati l-ar fi intrebat: stapane, cum sa-i recunoastem? de unde stim care-s catolici si care-s eretici, ca sa-i ucidem? Raspunsul a venit prompt: omorati-i pe toti, Dumnezeu o sa-i recunoasca pe ai lui…
Pe mine ma cutremura intotdeauna crimele comise in numele religiei… trecand peste “sa nu ucizi”, in numele lui Christos… ce absurditate!
Ma duc sa mai arunc un ochi la Negrutiu…
August 27th, 2009 at 18:03
Surprinzătoare poze!
August 27th, 2009 at 18:04
Am citit cate ceva. Cred ca-s secte diferite.
August 27th, 2009 at 18:19
Va multumesc, Andrei si Inocentul…
Realitatea e si mai si
Da, Corina, era o secta… credeau in Iisus si in Fecioara Maria, dar in acelasi timp in bine si rau, in perfectiune sau reincarnarea spiritului mort…
Duceau o viata estrem de simpla, aproape ascetica… nu recunosteau tainele ca botezul cu apa, casatoria…
in fine, o ciudatenie de religie…
August 27th, 2009 at 20:14
În două dintre poze (aceea cu hotelul și cealaltă cu „Barnul” local pe un fundal de cer ușor supraexpus) se pot observa două chei de boltă scoase în evidență, de data aceasta în rocă de calcar (ca să nu scriu calcaroasă).
August 27th, 2009 at 20:35
intr-adevar frumoase poze!
da´aia de le scosesera ochii care mai erau? parca tot catarshi le zicea. Il lasasera pe unul singur cu un ochi ca sa poata sa-i duca din cetate in cetate sa vada lumea ce patesti daca te pui cu papa.
August 28th, 2009 at 06:39
Bine zici, Dane…
O sa ma uit si prin celelalte poze pe care le mai am…
Garceo, io n-am auzit legenda asta… mai da amanunte!
August 28th, 2009 at 06:44
pai io va intreb pe voi !
Am citit pe undeva, cindva….
August 28th, 2009 at 10:12
Unde ai citit, Garceo?
cauta in memoria personala! 
In vreo carte de istorie, in vreo scriere literara, in “povesti nemuritoare”?
Ca si eu sunt curioasa… din cate stiu eu, nu se chinuiau sa le scoata ochii sau sa-i tortureze, ci sa-i ucida cat mai repede… da’ cine stie?
August 28th, 2009 at 11:03
http://en.wikipedia.org/wiki/Catharism
Da, scrie si despre torturi. Vedeti sectiunea “Massacre.”
August 28th, 2009 at 13:12
Oho, brava Inchizitie si-a facut treaba, asta se stie…
torturati pentru a indica preotii ( cei “perfecti”)
Eu faceam raportul cu strategia utilizata in cazul templierilor: torturati pana la ultimul, de la marele maestru pana la ultimul cavaler…
Sigur, nici scopul nu era acelasi: in cazul catharilor nu era nevoie sa fie dovedita erezia… ci starpiti practicantii.
August 28th, 2009 at 15:11
Sunt eu tampita sau nu se pot citi comentariile de la Gandul?
Nu pot deschide decat primele doua pagini, desi sunt afisate vreo 20.
???
O noua gaselnita de descurajat nebunii?
vreun blocaj informatic?
ce naiba?
August 28th, 2009 at 16:15
la mine se deschide oricare la ctp, de exemplu. poate dura cateva secunde.
August 30th, 2009 at 07:13
Sper ca vremea frumoasa sa fie la originea tacerii care s-a lasat peste blog si nu “dilema” daca se poate sau nu se poate pe forum la gandul
Pt ca va zic eu: se poate! Nu s-a schimbat nimic doar ca trebuie sa-ti starnesti fantezia si sa bagi o adresa de mail
eu in pana fiind am bagat-o pe a ziaristului care a scris articolul 
August 30th, 2009 at 07:47
Garceo, io m-am chinuit aseara sa pun pozele cu rivalul lui Beynac…
Nu-mi iese…
E vreo chichitza sau vreo incompatibilitate cu computadoru’ meu, habar n-am…