Marea problemă, la modă acum, cu înşelăciunea prin SMS-uri, telefoane sau mai ştiu eu ce. Să luăm un exemplu aleatoriu în care un om este înşelat printr-un mesaj text. La o căutare google găsim sute de ştiri în care idioţii cad în plasa escrocilor. Una din ştiri, spre exemplu una din februarie 2010, zice aşa:
Un tânăr din Prahova a fost reţinut de poliţiştii gorjeni, dupa ce a înşelat o femeie prin mesaje false pe telefonul mobil. Bărbatul trimitea SMS-uri în numele unui post de televiziune şi păcălea oamenii că ar fi câştigat sume importante de bani. Pentru a putea intra în posesia premiilor, naivii se lăsau convinşi să depună în avans mii de lei, în conturi specificate de acesta.
Şi am găsit un posibil răspuns. Astăzi lucram ca tot românul: mă întorceam de la o cafea. Pe bulevard, în faţa mea, două domnişoare opreau oameni pe stradă şi îi convingeau să se supună unui sondaj de opinie. Nu ştiu care era subiectul sondajului dar toată lumea belea ochii şi cred că se întreabau dacă nu vor fi şi ei chestionaţi … probabil că îşi doreau să fie chestionaţi gândindu-se că primesc şi ceva moca. În momentul în care am ajuns în dreptul ultimei domnişoare care tocmai chestiona un pensionar, aceasta îl roagă să îşi treacă numele, adresa şi numărul de telefon că aşa se cere de la firmă.
Atenţie ! Idiot la orizont ! Să revenim la dilema românului înşelat care, după ce este înşelat, declară la poliţie:
Dom`le, eu sunt un biet pensionar. Domniţa care mi-a telefonat părea atât de sigură pe ea, nici nu am bănuit că ar fi vreo înşelăciune. A ştiut unde stau, a ştiut cum mă cheamă … în plus de unde să aibe numărul meu de telefon că nu l-am dat la nimeni …