Biserica în sus şi in jos
Autor: Florin LazarRevenim la vechile mele păreri legate de biserici şi slujitorii Domnului. Citeam ceva foarte amuzant astăzi:
… unităţilor bisericeşti se adaugă şi cheltuielile pentru întreţinerea clădirilor şi plata utilităţilor (curent electric, apă, gaze, căldură, telefoane etc.), care sunt asigurate, cu mari eforturi, numai din veniturile proprii obţinute din producerea şi comercializarea de lumânări, calendare, cărţi şi obiecte religioase, vin liturgic şi unele chirii …
Mda. Să luăm un caz pur ipotetic. Nu vreau să denigrez Biserica, Doamne fereşte, dar să ne gândim, repet – doar ipotetic, că toţi banii enoriaşilor nu se mai duc pe maşini, materiale de constucţie la vila preoţească şi pe vacanţe sau copii de popi care pierd nopţile la ruletă. Probabil că în felul acesta s-ar aduna bani suficienţi încât statul să nu mai fie nevoit să contribuie nici măcar cu 10 lei. Ceea ce spuneam era ceva ipotetic astfel că trebuie să revenim la realitate şi să le plângem de milă celor care-l slujesc pe Domnul cu o mână pe cruce şi cu cealaltă în cutia milei.
Poate citeşte şi prietenul meu, popa care mi-a cerut şpagă la telefon ca să pot intra în lăcaşul Domnului.
